„Pe vremea aceea, ne consideram tinuti intr-un fel de tarc, asteptand sa ni se dea drumul in viata. Iar cand o sa soseasca momentul, vietile noastre – si timpul insusi – or sa bage viteza. De unde era sa stim ca vietile noastre incepusera oricum, ca fusese deja obtinut un avantaj, ca fusese deja suferita o vatamare? Si, de asemenea, ca eliberarea noastra avea sa fie doar mutarea intr-un tarc mai mare, ale carui granite aveau sa fie nesesizabile la inceput.

Intre timp, ne era foame de carti si de sex, eram meritocrati si anarhici. Toate sistemele politice si sociale ni se pareau corupte, dar refuzam sa ne gandim la alta varianta decat haosul hedonist.”

Julian Barnes, Sentimentul unui sfarsit, traducere de Radu Paraschivescu, Editura Nemira, Bucuresti, 2012, p. 16

–––-

Nota:  imaginea bolului cu pestisori e din Eleganta Ariciului.