„Femeile ne plac pentru ca se ivesc prinse ca niste nestemate in montura unei enigme si inceteaza sa ne mai placa de indata ce ne intriga mai putin. Cred ele cumva ca barbatii nu sunt atrasi decat de ce ascund coapsele lor? Barbatii sunt mult mai atrasi de misterul femeilor decat de sexul lor. Dovada? Ei se indeparteaza mai degraba din cauze zilelor decat a noptilor. Zilele petrecute vorbind sub lumina cruda a soarelui fac sa paleasca mai mult aura unei femei decat noptile pline de imbratisarile care te fac sa te topesti in celalalt. Adesea, Fabio simtea nevoia de a spune neamului femeilor: pastrati-va noptile si suprimati zilele, veti tine barbatii langa voi mai mult. Totusi, se abtinea, ca sa nu le alunge, dar si din pricina ca era convins ca ele nu vor intelege, ci vor vedea in acest lucru confirmarea faptului ca barbatii nu se gandesc decat sa faca sex, cand de fapt el voia sa sugereze ca pana si cei mai mari fustangii–ca el–sunt niste mistici aflati in cautarea misterului si care vor prefera intotdeauna  mai mult la faptura feminina ceea ce ea nu le daruieste mai degraba decat ceea ce ea le ofera.”

(din Printesa desculta, din Cea mai frumoasa carte din lume si alte povestiri, de Eric-Emmanuel Schmitt)