Eram la un pas de a scrie cu diacritice. Probabil m-a apucat masochismul, ca stau si pe mouse-pad-ul de la laptop de duminica si nu imi sta in fire deloc. Pana si la Clexane parca nu am mai facut asa urat ieri seara..

Dar ieri seara, inainte de Clexane, am ajuns la RMN. La Medlife Grivitei. Pana sa plecam tata incepuse sa imi fixeze carjele, la una era un pic stramba tija care tine suportul de strans in palma, si nu s-a incadrat in timp. Asa ca am plecat cu bastoanele. In fata blocului, ca era cam blocaj. Urat in fata blocului. 4 trepte in scara, una in fata scarii, plus vreo 3 trepte/denivelari spre parcarea de la blocul din fata. Un nene s-a oprit sa imi povesteasca de ce a patit el cu genunchiul in timp ce eu deja faceam ca trenul. (Cu bratele rezist mai bine decat ma asteptam, dar ma doare al naibii soldul stang dupa mai mult topait.) Apare si tata cu masina.

De ce nu s-a incaltat la ambele picioare?

Nu pot sa ma incalt la dreptul, e mai umflat. Si nu m-as fi incaltat nici la stangul, daca era dupa mine, ma cam impiedic asa..

Cand am ajuns acolo, insa, m-am descaltat si am urcat scarile. Cand sunt odihnita, imi place sa urc sau sa cobor scari. Le termin cumva cu o pirueta combinata cu piciorul drept ridicat mai mult decat e cazul, ca asa imi pastrez echilibrul cat imi potrivesc bastoanele. Intru cu mama, tata parcheaza masina.

Buna ziua. Cum ajungem la RMN, va rog?

Pai coborati scarile alea pana la subsol..

Scari.. pana la subsol..?

Sau luati liftul si apasati la -1.

Asa, bun, multumim.

Cat urcam scarile la lift, o tipa de acolo ii spune mamei sa imi aduca un carut. Ma asez, cheama liftul, da sa ma bage, leg first. Incepe sa se inchida usa, intind mana sa o blochez, nu se opreste.

Da-ma inapoi, da-ma inapoi!

Nu pot, nu merge.

Senzorul usii nu facea nimic. Aveam inima cat un purice si ochii inchisi cand a aparut tata si a blocat el usa. Bun, usa e ok acum. Preia el controlul asupra caruciorului. Dar liftul nu e destul de lung sa incap cu piciorul intins. Ma ridic in picioare, ma asez la loc cand iesim. Completez o fisa, pe care incercuiesc cam totul cu nu in afara de investigatii cu bariu si rinita alergica in trecut. Vine dupa mine o tanti, ma duce intr-un mic vestiar sa ma schimb intr-un halat. Rosu, foarte.. foarte revealing dupa ce l-am prins chit ca se prindea in fata. Se facuse ditamai crapatura pe picior (pe piciorul bun) si un decolteu adanc pana la stomac. Si eu intrasem in holul 2 cu tata, mama ramanand in prima sala de asteptare.

Vine o tanti si ma convinge cu chiu cu vai sa ma incalt in papuci de unica folosinta. Ma duce inauntru. Ma aseaza pe masa, se straduieste o groaza pana imi prinde un fel de cusca (nu stiu cum se cheama) cam de pe la jumatatea coapsei pana pe la jumatatea gambei. Piciorul stang mi-l fixeaza in sus, indoit, pe doua perne de burete, inca un suport de burete si la glezna. Burete la spate, casti pe urechi, saculet de nisip pe gamba dreapta. Au. Si pompita in mana dreapta, sa strang daca nu sunt ok.

Si ma baga in aparat, feet first, pana la gat. Pozitia e foarte tampita, imi cere sa stau relaxata, dar imi tot zvacneste piciorul ca nu puteam relaxa muschii la cum mi l-a prins. Am cautat sa urmez sfatul lui Mihai. Da’ cu intermitente. Nu ma puteam relaxa. Respiram aiurea, zgomotul era infernal, imi zvacnea piciorul, mi-era frig la talpi, si cusca aia si masa ardeau. It’s not as simple as in the movies! Ok, hai sa ne gandim la mare. La munte? La el? Nu, ca mai rau ma agit asa. La cum am adormit vineri? Nu, nici asta.. La apus. La rasarit. La nori? NIMIC! Incerc sa ma uit la chestii prin camera. Uite un tantar. Ce l-as strivi! Dar nu ma ajuta cu nimic.. Nu stiu sa ma relaxez si sa uit de toate. Imi zvacnea deja naspa piciorul si strang pompita.

Nu oprim secventa, dar o sa vina cineva la tine acuma.

Intra tanti care m-a „montat” pe masa.

Incearca sa te relaxezi fara sa misti genunchiul.

Seriously?! Ce credea ca am incercat sa fac pana atunci?!

Dupa secventa scoate masa, schimba saculetul cu o pernuta si ma baga la loc. Pleaca.

Mai e o secventa de trei minute, e singura secventa la care am fost anuntata cat dureaza. Nu e mai bine cu pernuta. Reusesc sa ma calmez spre final strangand pumnii si, implicit, bagandu-mi adanc unghiile lungute in palme.

Gata, scap. Ma duc sa ma schimb. Ha, cantar in vestiar. Mi-a fost greu sa ma urc pe el, mi-era ca o sa cad, dar eram curioasa. Deci, aproape dezbracata si cu atela asta am undeva intre 68 si 69 kg. Imi permit la 1.78 inaltime, dar ma intreb cat am de felul meu, ca nu m-am cantarit de multicel si nu pot aproxima cat are dracia de pe picior.

Ies si de acolo intr-un final. Asteptam rezultatele. Merge tata si vorbeste cu doctorul, eu raman la usa in carucior. Nu aud mare lucru: luxat… cartilaj.. os inflamat.. lichid… traumatism puternic.. destul de grav. Iese tata afara, ma duce pe langa mama, ma pune mai incolo, si incep sa vorbeasca. Eu, disperata ca nu aud, ziceti-mi si mie! Nu ma lamuresc prea mult. Ma rog, li se da plicul cu rezultatele, iar se uita doar ei, iar ma agit singura ca nu aflu nimic.

Plecam, eu iar desculta. Aduce masina la intrare sa ma urc.

Doina, ia niste servetele umede din spate si sterge-o pe picioare inainte sa se urce de tot in masina. Gah! DAR mi se pune in brate plicul cu rezultatul. Scotocesc, dau de interpretare:

Ligamentul incrucisat anterior LIA prezinta dezinsertie fibrilara a circa 50% din volumul sau in treimea distala. Ligamentul incrucisat posterior LIP are semnal si morfologie in limite normale.

Modificari de semnal de tip neomogen si inflamator cu aspect edematos prezente la nivelul condilului femural extern post-traumatic asociate dezinsertiei partiale a ligamentului colateral extern.

Leziuni difuze fibrilare ale muschilor vasti medial si lateral precum si a muschiului popliteu.

Cartilajul de acoperire retropaletara prezinta semnal neomogen si neregulat asociat cu reducere de inaltime pe o suprafata cu diametrul de 6mm. Intrerupere de continuitate partiala a retinacului patelar la nivel de insertie mediala si laterala asociata cu luxatie externa patelara.

Luxatie minima a suprafetelor articulare cu consecinta in modificare de pozitie a raporturilor dintre capsula, ligamentul colateral extern si cornul posterior meniscal extern.

Structurile meniscale nu prezinta anomalii de semnal.

Ligamentele colateral extern si intern acumulare fluida sub capetele de insertie femurale si tibiale in cantitate crescuta.

It pretty much sucks. Ma rog, asta e prima interpretate, mama se duce azi la Floreasca sa se uite si doctorul la care am fost la urgente, si s-a oferit si Diana sa il roage pe tatal ei sa interpreteze rezultatul, tatal ei fiind radiolog.

On the other hand, mie mi-e mai bine. Parca am mai mult forta in picior fata de duminica. (Cat m-a fixat tipa aia pe masa a trebuit sa imi incordez piciorul si sa il misc, desi eram cu gips.) Si de unde inainte de RMN abia imi gaseam cateva cuvinte sa schimb cu oamenii la telefon (bine, intr-unul din cazuri eram si un pic surprinsa si emotionata), noaptea am vorbit o groaza si chiar nu ma asteptam sa am atatea de vorbit cu persoana respectiva.

Dimineata am primul drum, cu care v-am invatat. Azi l-am inceput la 10:50 si la 10:59 eram inapoi in pat. Doar ca azi am facut prostia sa plec sa ma plimb prin casa fara sa imi iau telefonul dupa mine. That’s not good, in caz ca ma mai impiedic si cad or smth like that.

Azi m-a sunat si Dada prima data. Si a doua. Si a treia. El uita la varsta lui, asa ca a doua si a treia oara m-a sunat sa imi spuna aceeasi chestie, ca mi-a luat 2 carti si cand poate sa vina pe la mine. Mai tarziu.

Well, cam atat.. Ah! Mi-a montat carjele. Nu pot sa merg pe ele. Ma apuca un chicotit groaznic cand ma dau cu ele, parca ma dau in leagan. S-ar putea sa fie un fel de coping mechanism, habar nu am.